Doi litri de apă. Opt pahare. Electroliți dimineața. Apă alcalină. Apă cu hidrogen. Băuturi pentru „hidratare celulară”. În jurul unui gest biologic fundamental am construit o întreagă industrie. Dar de câtă apă avem, de fapt, nevoie? Și poate o sticlă „premium” să ne hidrateze mai bine decât apa obișnuită?
„Astăzi iar am uitat să beau apă.”
Acesta este cel mai frecvent mesaj pe care îl aud de la oamenii care nu uită nicio ședință, nu uită să răspundă la telefon, nu uită deadline-ul, nu uită să ia copilul de la școală.
Dar ajung la ora 16:00 și își dau seama că au băut două cafele și câteva înghițituri de apă.
La polul opus este noul consumator de wellness, care are o sticlă de doi litri permanent lângă el, își urmărește fiecare pahar de apă pe care îl urcă în aplicație, adaugă electroliți, cumpără apă alcalină, încearcă apă cu hidrogen … și se întreabă dacă nu cumva ar trebui să bea și mai mult.
Între „uit să beau apă” și „trebuie să ating neapărat cifra perfectă”, am pierdut uneori lucrul cel mai important: hidratarea este un proces fiziologic dinamic. Nu este o competiție.
„Trebuie să beau doi litri de apă pe zi.” Chiar toată lumea trebuie să urmeze această recomandare?
Probabil este una dintre cele mai cunoscute reguli de sănătate.
Minimum doi litri de apă pe zi.
Dar necesarul de apă nu este identic pentru o femeie de 55 kg și un bărbat de 95 kg.
Nu este identic într-o zi petrecută la birou și într-o zi cu două ore de sport.
Nu este identic iarna și într-o după-amiază de august la 35°C.
Contează temperatura.
Umiditatea.
Activitatea fizică.
Alimentația.
Vârsta.
Sarcina și alăptarea.
Febra, diareea sau vărsăturile.
Anumite boli și medicamente.
EFSA consideră adecvat, în condiții obișnuite, un aport zilnic total de apă de aproximativ 2 litri pentru femeile adulte și 2,5 litri pentru bărbații adulți.
Cuvântul esențial este însă: total.
Apa nu vine doar din sticlă.
Vine și din alimente.
Fructe.
Legume.
Supe.
Iaurt.
Lapte.
Ceai.
Cafea și alte băuturi contribuie și ele la aportul de lichide.
Așadar, recomandarea nu înseamnă: „fiecare femeie trebuie să bea obligatoriu două sticle de un litru de apă, pe lângă tot ceea ce consumă.”
Este o valoare orientativă pentru populație, nu o rețetă personalizată.
Te asigur că sănătatea nu se măsoară în numărul de bife dintr-o aplicație de hidratare.
Dacă mi-e sete, nu este deja prea târziu?
Și aceasta este o afirmație foarte populară: „Dacă ai ajuns să simți sete, ești deja deshidratat.”
Realitatea este mai nuanțată. Setea face parte din sistemul fiziologic prin care organismul reglează echilibrul apei. Nu este un defect al corpului. Este un semnal.
Pentru mulți adulți sănătoși aflați în condiții obișnuite, setea contribuie eficient la reglarea aportului de lichide.
Există însă situații în care nu este prudent să așteptăm exclusiv apariția unei senzații intense de sete, precum efortul fizic prelungit, temperaturile ridicate, pierderi importante prin transpirație, febră, vărsături, diaree, anumite afecțiuni. Și există categorii în care reglarea setei sau accesul la apă poate deveni mai problematic, inclusiv unele persoane vârstnice.
La copii, lucrurile sunt din nou diferite. Copilul prins în joacă poate pur și simplu să nu se oprească să bea. Elevul poate evita apa pentru că nu vrea să folosească toaleta școlii. Adolescentul poate înlocui apa cu alte băuturi. De aceea, educația pentru hidratare nu ar trebui să fie: „Bea exact X pahare”, ci „Învață să recunoști contextul în care organismul tău are nevoie de mai multe lichide.”
„Nu mă pot concentra. Probabil nu am băut suficientă apă”
Aici marketingul a mers uneori mai repede decât știința.
Apa este indispensabilă funcționării normale a organismului și creierului.
Deshidratarea importantă poate afecta funcționarea fizică și mentală.
Dar afirmația: „Chiar și o deshidratare foarte mică îți scade imediat inteligența și memoria” este prea categorică.
Studiile privind deshidratarea ușoară și performanța cognitivă nu au rezultate perfect uniforme.
Unele cercetări identifică modificări ale stării de spirit, senzației de oboseală, atenției sau anumitor sarcini cognitive.
Altele găsesc efecte mici sau inconsistente, ceea ce este important pentru un consumator informat.
Nu trebuie să inventăm beneficii spectaculoase ca să justificăm un comportament sănătos.
Apa nu trebuie să ne „crească IQ-ul” ca să fie esențială.
Dacă un copil spune că nu se poate concentra, nu presupunem automat: „Trebuie să bea mai multă apă.”
Ne uităm și la somn.
La mese.
La stres.
La mișcare.
La timpul petrecut în fața ecranelor.
La eventuale carențe.
La starea emoțională.
La posibile cauze medicale.
La fel și în cazul adultului.
Oboseala nu se tratează automat cu încă un litru de apă.
Hidratarea este o piesă din puzzle, nu întregul puzzle.
Fac sport. Am nevoie de electroliți?
Rafturile magazinelor și reclamele online ne-ar putea face să credem că orice plimbare până la sală necesită o băutură cu electroliți.
Sodiu.
Potasiu.
Magneziu.
Plicuri.
Tablete.
Geluri.
Băuturi colorate.
Produse „advanced hydration”.
Dar pierderile de apă și electroliți diferă enorm în funcție de durata și intensitatea efortului, temperatură și cantitatea și compoziția transpirației.
O persoană care face 40 de minute de mișcare moderată într-o sală climatizată nu se află în aceeași situație cu un maratonist care aleargă ore întregi în căldură.
Pentru majoritatea activităților fizice obișnuite, apa și o alimentație normală sunt adesea suficiente.
În schimb, în eforturile prelungite, intense, desfășurate în căldură sau asociate cu transpirație abundentă, strategia de hidratare și aportul de electroliți pot deveni importante.
Există însă și extrema opusă: prea multă apă.
În anumite circumstanțe, mai ales în efortul de anduranță, consumul excesiv de apă poate contribui la scăderea periculoasă a concentrației sodiului din sânge.
Așadar, „cu cât mai multă apă, cu atât mai sănătos” este o regulă la fel de greșită precum „beau doar când îmi amintesc”.
Hidratarea înseamnă echilibru, nu exces.
Apă alcalină, apă cu hidrogen, electroliți premium … ne hidratăm sau cumpărăm o promisiune?
Aici hidratarea devine o lecție excelentă despre consum.
Pe o sticlă nu mai scrie doar: apă.
Scrie:
„alkaline”.
„ionized”.
„hydrogen-rich”.
„functional”.
„enhanced”.
„cellular hydration”.
„performance”.
Ambalajul este spectaculos.
Prețul poate fi de câteva ori mai mare.
Întrebarea rămâne: ce anume cumpărăm?
Există cercetări asupra unor astfel de produse și asupra unor parametri biologici specifici.
Dar existența unui studiu nu demonstrează automat toate promisiunile comerciale construite în jurul produsului.
Apa alcalină, de exemplu, nu „alcalinizează” pur și simplu întregul organism în sensul sugerat uneori de marketing. Organismul reglează strict pH-ul sanguin prin sisteme fiziologice complexe, în special prin plămâni și rinichi.
Iar dacă o băutură conține electroliți, aceasta nu înseamnă automat că persoana care o cumpără avea nevoie de suplimentarea lor.
În Uniunea Europeană, afirmațiile de sănătate utilizate comercial pentru alimente și băuturi trebuie să respecte reguli și să fie susținute științific.
Te asigur că „sună științific” și „este demonstrat clinic pentru ceea ce mi se promite” nu sunt același lucru.
De aceea, înainte să plătim de cinci ori mai mult pentru o apă „inteligentă”, putem pune trei întrebări foarte simple:
Ce conține diferit?
Ce beneficiu exact mi se promite?
Există dovezi solide că acel beneficiu apare la oameni ca mine?
Aceasta este diferența dintre consum și consum informat.
Atunci cum arată hidratarea corectă?
Nu începe cu o formulă universală.
Începe cu atenție la propriul context.
Ai făcut sport?
Ai transpirat mult?
Este foarte cald?
Ai febră?
Ai petrecut toată ziua într-un birou climatizat?
Ești însărcinată sau alăptezi?
Ai o afecțiune pentru care medicul ți-a recomandat o anumită cantitate de lichide?
Cum arată alimentația ta?
Ce bei de-a lungul zilei?
Cum te simți?
Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, apa rămâne o alegere excelentă pentru hidratarea de zi cu zi.
Nu trebuie să fie „detox”.
Nu trebuie să ardă grăsimi.
Nu trebuie să activeze metabolismul.
Nu trebuie să fie alcalină.
Nu trebuie să vină într-o sticlă care promite longevitate.
Trebuie să ne hidrateze.
În proiectul „Să creștem generații sănătoase”, acesta este unul dintre lucrurile pe care îmi doresc să le înțeleagă copiii încă de mici.
Nu: „Trebuie să bei opt pahare pentru că așa spune regula.”
Ci:
„Învață de ce corpul tău are nevoie de apă și cum se schimbă această nevoie.”
Pentru că un copil care memorează o cifră poate uita cifra.
Un copil care înțelege mecanismul poate lua singur o decizie.
Și poate aceasta este lecția cea mai importantă și pentru adulți.
Nu avem nevoie să transformăm hidratarea într-o nouă obsesie de wellness.
Dar nici să ajungem seara și să realizăm că, între două cafele, trei întâlniri și cincizeci de notificări, am uitat complet de una dintre cele mai elementare nevoi ale organismului.
Te asigur că hidratarea contează, dar nu există o sticlă magică, o cifră perfectă sau o apă sofisticată care să compenseze un stil de viață dezechilibrat.
Apa este esențială. Restul începe cu ceva și mai important: să înțelegem de ce, când și cât avem nevoie.
Acest articol a fost publicat și pe platforma infocons.ro.
