Interviu acordat wall-street.ro
În 2026, sănătatea psiho – emoțională a copiilor devine un indicator strategic de sănătate publică, nu doar o temă socială. Nu o spunem noi, ci o relevă datele studiului realizat de Nutribalance (n.r. – coordonat de Dr. Alina Epure ) care arată o creștere constantă a simptomelor de anxietate, tulburări de somn, iritabilitate, dezechilibre alimentare și dificultăți de concentrare în rândul copiilor și adolescenților. Alina Epure, doctor în științe medicale și terapeut nutriționist, consideră că educația stilului de viață este definită ca o nevoie la nivel național, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice.
Fondatorea “Să creștem generații sănătoase” susține că proiectul său a ajuns la peste 40.000 de beneficiari – elevi, cadre didactice, părinți, bunici – și că a observat că există o epidemie de oboseală și o ruptură între generații.
Dr. Alina Epure a explicat, în interviu acordat Wall-Street, despre cercul vicios care începe pentru copii tot mai devreme, uneori încă de la grădiniță.
Reporter: Cum stăm, în 2026, cu sănătatea psiho – emoțională a copiilor?
- Dr. Alina Epure: În 2026, sănătatea psiho – emoțională a copiilor devine un indicator strategic de sănătate publică, nu doar o temă socială. Datele studiului realizat de Nutribalance (n.r. – coordonat de Dr. Alina Epure ) arată o creștere constantă a simptomelor de anxietate, tulburări de somn, iritabilitate, dezechilibre alimentare și dificultăți de concentrare în rândul copiilor și adolescenților.
Observăm corelații clare între instabilitatea emoțională și stilul de viață: alimentație dezechilibrată, expunere prelungită la ecrane, sedentarism, lipsa somnului. Practic, discutăm despre un cumul de factori care afectează dezvoltarea neurocognitivă și reglarea emoțională. Impactul nu este doar la nivel individual, la nivel de familie sau școală. Pe termen lung, acest trend are consecințe asupra performanței școlare, productivității viitoarei forțe de muncă și sustenabilității sistemului medical.
Consider că educația stilului de viață este definită ca o nevoie la nivel național, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice. Astfel, putem avea un limbaj comun și putem crește împreună generații sănătoase. Copiii au nevoie de modele la care să se raporteze, de adulți echilibrați psiho-emoțional, care pot deveni voci ce inspiră și nu critică.
Avem în fața noastră generații care doresc conectare, doresc modele, doresc implicare și responsabilizare, ceea ce generează contexte de validare, susținere, conținere, practic siguranță emoțională.
Alina Epure, terapeut nutriționist
Unde sunt zonele în care ne confruntăm cu cele mai mari probleme?
- În cadrul proiectului “ Să creștem generații sănătoase” am ajuns la peste 40.000 de beneficiari ( elevi, cadre didactice, părinți, bunici) și am observat că există o epidemie de oboseală și o ruptură între generații.
Copiii, adolescenții au nevoie de cunoaștere, de contexte în care să fie valorificați pentru ceea ce sunt ei, pentru ceea ce pot face, pentru progresul zilnic, nu doar pentru rezultate. Vrem să avem în fața noastră copii fac performanță, dar cum susținem acest drum de la potențial la performanță? Elevii sunt epuizați, obosiți, copleșiți, nu neapărat în contextul agendei încărcate, ci în special în contextul îndepărtării de cei șase piloni ai stilului de viață.
Din ceea ce am observat în băncile școlilor, dar și în rezultatele studiului, consider trei zone ca fiind critice, și anume:
• Somnul insuficient și dereglarea ritmului circadian, care afectează direct capacitatea de reglare emoțională, atenția, răbdarea, memoria, motivația.
• Expunerea digitală excesivă, în special la rețele sociale, care amplifică anxietatea, comparația socială, deconectarea de familie, de prieteni. Ruptura dintre generații este determinată și de modul în care se petrece timpul liber și vedem din ce în ce mai des imaginea de familie în care fiecare stă cu telefonul în mână, la televizor sau laptop.
• Alimentația ultra-procesată și deficitele de micronutrienți, cu impact asupra dispoziției, energiei și funcției cognitive. Sunt mulți adolescenți care mănâncă noaptea și familia nu cunoaște această realitate, ceea ce arată percepții diferite asupra aceleiași realități … practic, deconectare.
Aceste zone sunt interconectate și creează un cerc vicios care începe tot mai devreme, uneori încă de la grădiniță. În același timp, observ dorința de dialog a acestor copii atât cu familia, cât și cu profesorii, important este ca noi, adulții, să păstrăm deschisă dorința de conectare autentică și să fim deschiși la dialog, la planificări în familie, în care să fie integrați toți membrii, de la mic la mare.
Orice subiect tratat la nivel de familie reprezintă o șansă de conectare, de la ce mâncăm săptămâna viitoare, până la obiective personale sau ce buget alocăm și ce cheltuieli prioritizăm
Alina Epure, terapeut nutriționist
Cum vedeți propunerea de interzicere a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani?
- Este o măsură care aduce în prim-plan o problemă reală. Datele internaționale arată că utilizarea necontrolată a rețelelor sociale la vârste fragede este asociată cu creșterea anxietății, tulburărilor de imagine corporală și scăderea stimei de sine.
Totuși, o interdicție totală, fără o strategie educațională complementară, riscă să fie insuficientă. Este important ce integrăm în programul copiilor, astfel încât să își valorifice potențialul și să fie un timp petrecut cu sens, spre creșterea și dezvoltarea lor.
Dacă vorbim de soluții, cred că este important să identificăm ceea ce ar putea fi eficient, ușor de implementat și de susținut pe termen lung, ca strategie la nivel de familie, comunitate, țară:
• educație digitală,
• implicare parentală activă,
• reguli clare de utilizare,
• alternative reale de dezvoltare – sport, implicare în comunitate, activități offline.
Adesea i-am întrebat pe elevii cu care m-am întâlnit ce ar pune în locul unei ore de scroll pe ecran. Am fost surprinsă de creativitatea lor, de răspunsurile punctuale, de perspectiva lor cu privire la valorizarea timpului. Deci, se poate, iar elevii își doresc, doar să găsim soluții atractive, cu care să îi cucerim la început, apoi să își mențină motivația.
O interdicție totală, fără o strategie educațională complementară, riscă să fie insuficientă.
Alina Epure, terapeut nutriționist
Care sunt proiectele actuale dedicate copiilor și adolescenților?
- Proiectele noastre sunt construite pe cei șase piloni ai stilului de viață: alimentație, somn, mișcare, calitatea relațiilor,gestionarea stresului și prevenirea dependențelor. Lucrăm integrat cu elevi, cadre didactice, părinți, bunici și specialiști pentru a introduce intervenții timpurii, cu accent pe prevenție.
Am observat că unul dintre factorii de stres pentru elevi, dar și pentru adulți este contextul financiar și consider că este extrem de benefică susținerea orelor de educație financiară pentru elevi, dar și pentru adulți. Adolescenții își doresc să fie integrați în planificările financiare ale familiei, să existe predictibilitate și împreună cu NN România vom lansa o campanie națională de educație și suport în acest sens. Prevenția nu este un cost, ci o investiție în capitalul uman al următoarelor decenii și împreună susținem buna dezvoltare a acestora.
Prin caravana educațională pe care o susținem atât în România, cât și în Republica Moldova, avem ca obiectiv principal educația stilului de viață
Alina Epure, terapeut nutriționist
Ce ar trebui făcut, concret, pentru a evita situațiile care ajung să se transforme în tragedii?
Avem nevoie de o abordare sistemică și ar trebui să fim cu toții implicați în acțiuni concrete:
• Screening psihoemoțional și fizic în școli.
• Educație parentală structurată.
- Programe de formare pentru cadrele didactice, în acord cu problematica identificată în școli, dar și la nivel personal.
• Acces la consiliere psihologică.
• Reglementarea utilizării dispozitivelor digitale la nivel instituțional.
• Introducerea mișcării zilnice, ca obiectiv personal și național.
• Politici publice care tratează sănătatea fizică, mintală, emoțională ca prioritate strategică, practic politici de wellbeing.
Astfel, pas cu pas, investim în sănătate și în educație, creștem generații sănătoase și aducem perspective optimiste pentru fiecare beneficiar al acestui program de educație. Caravana educațională continuă și revenim cu vești bune din comunitățile în care vom ajunge cu ajutorul partenerilor care doresc să susțină această inițiativă la nivel național.
Prin caravana educațională pe care o susținem atât în România, cât și în Republica Moldova, avem ca obiectiv principal educația stilului de viață.
Alina Epure, terapeut nutriționist
