Cand ma gandesc la cresterea accelerata a incidentei anxietatii, a depresiei la orice categorie de varsta, realizez care este impactul stilului de viata asupra acestei evolutii. Ascensiunea profesionala vine la pachet in mod frecvent cu un dezechilibru al stilului de viata, vizand in primul rand sedentarismul, alimentatia care abunda in zahar, grasimi omega 6, ce favorizeaza inflamatia si dezechilibrele majore la nivel celular.
In aceasta rutina zilnica, in fuga catre afirmarea profesionala, catre alimentarea egoului personal uitam ceea ce este important, faptul ca drumul de la potential la performanta este sustinut de alimentatia echilibrata. Consumul zilnic trebuie sa fie intr-un echilibru cu aportul corespunzator, raportat la activitatea fizica, intelectuala, dar si la consumul emotional.
O lume a prioritatilor, o dinamica ce are ca rezultat sigur un dezechilibru minte – trup – suflet… Dar toate acestea sunt departe de noi, caci nu avem timp sa ne cunoastem, sa ascultam nevoile reale ale organismului nostru, sa facem cunostinta cu noi insine.
Inducem aceasta dorinta de afirmare copiilor nostri, care au agenda zilei plina ca a unui CEO, fara sa realizam ca aceasta aparenta performanta este cea care sapa drumul catre neimplinirea personala. Un copil care pleaca de la ora 7 de acasa si ajunge dupa 10-12 ore in sanul familiei, in cazul fericit isi vede parintii daca acestia au timp sa il priveasca sau sa il asculte printre telefoane, mailuri… este un copil fericit?
Un copil fericit este un copil sanatos!
Activitatea zilnica a acestor copii trebuie sustinuta printr-o alimentatie echilibrata, dar adesea acestia sunt intr-o monotonie alimentara, refuza instinctiv anumite alimente, prefera ceea ce le-a fost oferit in mod constant si „la indemana”.
Sanatatea se invata pas cu pas, printr-o alimentatie raportata la efortul intelectual in primul rand, adaptata profilului metabolic individual, astfel incat sa fie asigurat combustibilul potrivit la momentul potrivit pentru fiecare dintre noi.
Tabieturile de familie, modul in care se serveste masa, alimentele ce ajung pe masa reprezinta modul in care punem bazele educatiei in nutritie. Cu cat este mai mare absenta parintilor din viata copiilor, cu atat amprenta anturajului va fi mai mare, inclusiv in alegerile alimentare.
Prin creativitatea adusa in bucatarie, prin implicarea copiilor in pregatirea meselor, prin dragul de a aduce sanatatea in farfuria noastra, putem considera ca investim timp de calitate in sanatatea copiilor. Un sandwich, o gogoasa sau o merdenea nu reprezinta suportul pentru buna crestere si dezvoltare a copiilor, ei au nevoie de mese regulate, consistente, cat mai variate, pregatite din alimente cu o valoare nutritiva ridicata, care sa reprezinte un sprijin pentru activitatea zilnica (fizica si intelectuala). Orice carenta de afectiune sau de micro, macro nutrient va fi regasita in relatia cu adictiile alimentare, cand mancarea va fi asociata cu starea de bine, pentru a oferi o falsa siguranta psiho-emotionala.
Dragi parinti, fiti prezenti in viata copiilor dumneavoastra, creati-le un mediu sigur si armonios in care sa isi atinga propriul potential, sa simta ca infloresc si considerati timpul alocat copiilor ca fiind cea mai buna investitie in ei! Nu este o pierdere din timpul pretios pe care l-ati fi putut aloca diferitelor proiecte de unde vedeati imediat un rezultat!
Fiecare masa in familie, intr-o atmosfera armonioasa, va crea o amintire copiilor si va fi parte din experientele lor de viata.
